Luni , 5 Februarie 2018

Zece ani de MCV: România a făcut progrese, dar sunt probleme pe justiţie

 La sfârşitul mandatului actualei Comisii Europene, atât România, cât şi Bulgaria ar trebui să iasă de sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cunoscut mai degrabă sub forma prescurtată de MCV. La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi, implicit, de monitorizare sub MCV, Parlamentul European a efectuat un studiu al impactului pe care MCV-ul l-a avut asupra celor două ţări.

 

Progrese pentru România, dar şi îngrijorări

 

Potrivit raportului Parlamentului European, în România s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește îndeplinirea tuturor criteriilor de referință ale MCV, iar în prezent se consideră că sistemul judiciar funcționează în conformitate cu liniile generale europene. Rapoartele Comisiei din 2014, 2015, 2016 și 2017 privind MCV evidențiază o tendință pozitivă care indică o ireversibilitate tot mai accentuată a reformelor. Progresele legislative și instituționale au dat rezultate, înregistrând un parcurs pozitiv, în principal datorită angajamentului părților interesate la nivel național și cooperării pozitive dintre autoritățile române și Comisie. Implicarea activă și contribuția societății civile au fost, de asemenea, esențiale în ceea ce privește încurajarea reformei sistemului judiciar și adoptarea unor măsuri cheie de combatere a corupției. Cu toate acestea, rapoartele privind MCV arată că ritmul progresului înregistrat în atingerea obiectivelor MCV a fost în mod inevitabil lent în unele etape, în principal din cauza câtorva domenii în care reforma a fost dificilă sau a întâmpinat rezistență. Unele dintre aceste probleme includ punerea sub semnul întrebării a independenței judecătorești și a autorității hotărârilor judecătorești, precum și încercările de inversare a reformelor care erau evidente la începutul acestui an în Parlamentul României. Per ansamblu, în prezent există un număr limitat de măsuri esențiale care trebuie adoptate pentru asigurarea îndeplinirii depline a obiectivelor MCV. Comisia a subliniat importanța consolidării reformelor realizate până în prezent pentru a evita regresul și pentru menține evoluția pozitivă prin abordarea tuturor recomandărilor principale formulate în cadrul MCV. De asemenea, mecanismele de raportare și responsabilizare trebuie menținute și după încheierea MCV. Având în vedere situația în care se află țara în prezent în raport cu alte state membre în ceea ce privește criteriile de referință ale MCV, nu mai este atât de imperios ca ea să fie menținută „în vizor". Prin urmare, deși reformele ar trebui să vizeze atingerea obiectivelor lor în viitorul apropiat, ar trebui să se aibă în vedere încheierea MCV înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii.

„Reformele viitoare ar trebui continuate în cadrul politicilor și programelor adecvate ale UE care se aplică tuturor statelor membre ale UE, precum și în contextul cadrelor și instrumentelor naționale existente (de exemplu, Strategia anticorupție pe perioada 2016-2020). În același timp, ar trebui luate măsuri pentru înlocuirea mecanismului MCV cu un cadru de monitorizare (mai puternic), care să fie gestionat chiar de autoritățile române. În caz contrar, există riscul încetinirii sau chiar al regresului procesului de reformă”, se mai arată în raport.

După cum a subliniat Comisia, sprijinirea Bulgariei și României prin intermediul MCV nu înseamnă doar că aceste țări vor fi ajutate să atingă obiectivele, ci și asigurarea faptului că ele nu se abat de la reformele deja întreprinse. Comisia a subliniat, de asemenea, că politizarea poate submina eficacitatea MCV. Acest lucru este evident în special în timpul ciclurilor electorale, când reformele încetinesc, iar sistemul judiciar poate, de asemenea, să își reducă activitățile și să țină cazurile în așteptare, așteptând rezultatul alegerilor și deciziile noului guvern.

 

Pact al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale

 

Astfel cum a fost prevăzut, ambele țări ar trebui să vizeze, ca termen pentru punerea în aplicare a recomandărilor din ianuarie 2017, sfârșitul mandatului actualei Comisii. În caz contrar, ar trebui să se evalueze dacă se va închide MCV, dacă acesta va continua fără modificări sau dacă va fi adoptată o abordare cu totul diferită. Există mai multe motive întemeiate pentru care, din punctul de vedere al instituțiilor europene, ar trebui să se monitorizeze în continuare, într-un fel, eforturile depuse în Bulgaria și în România în ceea ce privește reforma justiției. Din perspectivă geopolitică, este importantă apropierea celor două țări de un standard european general, fără a le antagoniza și a le împinge în brațele puterilor externe. Din punctul de vedere al pieței unice, este important să se asigure faptul că aceasta nu este afectată de criminalitatea organizată și de corupția la nivel înalt, lucru care ar submina, de asemenea, interesele investitorilor din alte state membre ale UE în cele două țări. În plus, UE are interesul să se asigure că fenomenul de corupție nu duce la fraude legate de fondurile UE plătite prin fonduri structurale și alte mecanisme. În cele din urmă, o integrare europeană mai strânsă în domeniul justiției, de exemplu în domeniul recunoașterii reciproce și al executării hotărârilor judecătorești în statele membre va găsi sprijin doar atât timp cât în UE-28 poate fi demonstrat în mod credibil un nivel minim comun al independenței judiciare. La modul mai general, o integrare politică mai strânsă în UE se bazează pe instituții naționale puternice și capabile, care pot justifica, de asemenea, asistența tehnică și financiară acordată Bulgariei și României în cadrul MCV.

În cazul în care MCV continuă, o opțiune este renegocierea obiectivelor/criteriilor de referință cu guvernele naționale, pentru ca apoi Comisia să elaboreze recomandări specifice cu termene fixe. O perioadă de doi ani ar putea reprezenta un termen realist pentru punerea în aplicare a acestor recomandări. Ca alternativă, pentru ca urmărirea în continuare a reformelor MCV să fie mai acceptabilă și pentru a remedia deficiențele din alte state membre, ar putea fi luată în considerare lansarea unei versiuni „simplificate” a  MCV în întreaga UE. Aceasta ar putea veni în întâmpinarea solicitării PE privind un „Pact al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale”, care nu a fost încă preluată de Comisia Europeană, și, eventual, ar putea fi ajutată prin revigorarea mecanismului UE de raportare în materie de combatere a corupției, lansat pentru prima dată în 2011, dar care nu a fost invocat recent. Un alt cadru care ar putea inspira o monitorizare mai sistematică a corupției este cel al semestrului european, utilizat în prezent pentru coordonarea politicilor economice în întreaga UE și care ar putea fi adaptat în domeniul reformei justiției. În plus, modelul actual aplicat în mod similar Bulgariei și României (deși există criterii de referință diferite) ar putea fi înlocuit cu o abordare mai adaptată, care să țină seama de diferențele dintre cele două țări și de prioritățile pentru viitor. Bulgariei i-ar putea fi acordat sprijin suplimentar în vederea punerii în aplicare a reformei sale judiciare și a strategiilor anticorupție.

„O lecție de învățat din experiența MCV în Bulgaria și România este că ar putea fi oportun ca un sistem similar MCV să fie un element pentru viitoarele negocieri de aderare la UE. Aceasta ar contribui la garantarea faptului că țările candidate nu numai că transpun acquis-ul comunitar, ci și reformează instituțiile într-un mod care să le permită să atingă, la data aderării, standardele europene generale pentru sistemele lor judiciare și să evite rămânerea în vigoare a sistemelor de monitorizare după această dată”, se mai arată în raport.

 

Ce este Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)

 

MCV este, în multe privințe, o formă unică de cooperare care combină asistența tehnică și finanțarea într-un mod mai cuprinzător decât asistența oferită altor țări care au aderat la UE în 2004/2007. Prioritățile și criteriile de referință specifice ale MCV îl diferențiază pe acesta de celelalte programe ale UE. Acesta a reprezentat o soluție de compromis în condițiile în care Bulgaria și România solicitaseră aderarea la UE, dar nu erau considerate ca fiind pregătite să facă acest lucru. În cazul în care MCV nu ar fi existat, Bulgaria și România nu ar fi reușit să adere la UE în 2007 sau, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, procesul de reformă ar fi durat mai mult timp pentru a obține rezultate. În acest context, guvernul bulgar și cel român s-au angajat ca țările lor să îndeplinească criteriile de referință ale MCV, ceea ce conferă Comisiei un anumit grad de influență asupra procesului de reformă și o autoritate pe care altfel nu ar putea-o avea. De asemenea, MCV a reprezentat pentru reformatorii din cele două țări o sursă importantă de încurajare și sprijin. La începutul perioadei în cauză, accentul în Bulgaria și România a fost pus pe introducerea de noi legi care să promoveze obiectivele MCV, dar în prezent accentul se pune pe aplicarea reformelor și pe consolidarea caracterului ireversibil al acestora.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

18 Februarie 2018
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei