Marţi , 7 Noiembrie 2017

Sinagogă nouă pentru evreii din Zalău

 Comunitatea evreilor din Zalău a achiziţionat terenul pe care vor să ridice o sinagogă şi două monumente comemorative.

 

 

Singura sinagogă funcţională din Sălaj este la Şimleu Silvaniei, acolo unde evreii din Sălaj se adună să se roage şi să marcheze sărbătorile religioase de peste an. Însă comunitatea face eforturi pentru construirea unei noi sinagogi şi la Zalău.

 

Am avut cândva sinagogă, dar a fost dărâmată pe vremea lui Ceauşescu şi acuma deja terenul l-am obţinut, urmează să ne unim puterile şi cu eforturi foarte mari şi cu ajutorul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti în special, sperăm să realizăm acest lucru”, a declarat, pentru Sălăjeanul, Ioan Popa, fost preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Sălaj.

 

Monumente pentru martiri şi cei „drepţi între popoare”

 

Pe lângă sinagogă, evreii sălăjeni vor să ridice şi două monumente comemorative.

 

„În trecut, până în anii 70, au existat în municipiul Zalău trei sinagogi ortodoxe. Ultima sinagogă a fost dărâmată în 70, cea din spatele clădirii Wesselenyi, la primul bloc pe partea stângă cum se urcă pe Gheorghe Doja, vizavi de Muzeul Ioan Sima. Tot pe aceeași parte, un pic mai sus, la 400 de metri, s-a cumpărat un teren, acum câteva luni, un teren de zece ari, unde dorim să se ridice o nouă sinagogă ortodoxă, un nou sediu comunitar al comunității evreiești din județul Sălaj. Casa din fața terenului aparține statului român, aparține Primăriei, care este de acord să ne-o cedeze prin cumpărare sau în comodare. Pe acel loc de 250 metri pătrați dorim să construim două monumente comemorative. Un monument va fi un memorial al Holocaustului, dedicat celor 14.000 de evrei care au fost duși în lagărele naziste, în inferul de la Auschwitz, și cei care au fost duși la muncă forțată, că nu e vorba doar de cei care au murit în lagărele naziste, este vorba și de cei care au fost duși la muncă forțată în Ucraina, în Ungaria, unii s-au întors, alții nu s-au mai întors. Acest monument comemorativ va fi dedicat Holocaustului și vom mai face un monument în memoria salvatorilor de evrei, fiindcă sunt câteva nume în județul nostru, inclusiv la Șimleu îl avem pe răposatul Alexandru Cherecheș care este drept între popoare. Mai avem câteva nume de salvatori de evrei. În memoria acestor salvatori dorim să ridicăm un monument comemorativ ca amintirea și memoria lor să fie binecuvântată. Să avem unde să spunem o rugăciune în memoria lor, fiind că ei și-au pus viața în pericol, a lor și a familiei lor. Noi, descendenții familiilor de evrei   care au fost duși la muncă forțată și la Auschwitz, noi vrem să le aducem un omagiu prin ridicarea acestui monument important care înseamnă mult pentru noi, pentru comunitate, ca să-i cinstim pe acești oameni care au salvat multe familii de evrei  din județul Sălaj. Au fost maghiari, români... În comuna Creaca, în satul Brusturi, a fost un preot, Gavril Moldovan, care a salvat peste 40 de familii de evrei, din zona Creaca, Brusturi, Lupoaia.  Eu cred că trebuie să-i menționăm în piatră, să le scriem numele ca memoria lor să fie binecuvântată”, precizează Dan Has, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Sălaj.

 

Cândva, o comunitate evreiască puternică

 

Potrivit paginii Comunității evreiești din Sălaj, conform documentării realizate de Mircea Moldovan în lucrarea ”Lăcașuri de cult evreiești din România”,   existau pe teritoriul actualului județ următoarele sinagogi: Buciumi (1850); Cehu Silvaniei (1820 - minian, 1901); Crasna (1820);  Gâlgău (1850, 1900); Hida (1800, refăcută 1900-1910); Ileanda (1883); Jibou (1840 - minian, 1890 - sinagogă); Surduc (1850 - minian); Șimleu Silvaniei (1830 - minian, 1850 - prima sinagogă, 1883 - templu, 1880 - patru case de rugăciune ale hasimidilor); Zalău (1870 - minian, 1880 - sinagogă). Conform tradiției iudaice, pentru existența unei case de rugăciune sau a unei sinagogi trebuiau să existe în acea comunitate cel puțin 10 bărbați evrei (pe linie maternă). Se spunea că există un „minian” Dintre toate sinagogile, doar una mai stă azi în picioare. Este vorba despre sinagoga din Șimleu Silvaniei, transformată în Muzeul memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, singurul de acest fel din țară. 


„Între 31 mai și 6 iunie 1944, evreii din Sălaj, concentrați în Ghetoul Cehei de lângă Șimleu Silvaniei, au fost deportați prin intermediul a trei transporturi. Vagoanele încărcate cu evrei la Cehei s-au oprit pe „peronul morții” la Auschwitz-Birkenau. Au fost transportați un număr de 7.851 evrei, dintre care foarte puțini au supraviețuit Holocaustului”, scrie Dan Has pe pagina Comnității evreilor din Sălaj.

 

De asemenea, profesorul Mirel Matyas a scris pe blogul său despre cum s-a ajuns de la o comunitate puternică la o comunitate care nu numără mai mult de 100 de membri.

 

„Actualul județ Sălaj, reînființat în 1968 după 18 ani în care nu a existat pe hartă, cuprinde teritorii din fostele județe Sălaj și Someș. Conform recensământului din 1930, în Sălajul istoric (ce se întindea până la granița cu Ungaria) trăiau peste 343.347 de locuitori dintre care 3,9 la sută erau evrei. În mediul urban, dintre cei peste 31.8300 de locuitori 13,4 la sută erau evrei. Conform aceluiași recensământ în fostul județ Someș (a cărui teritoriu se regăsește azi în județele Sălaj, Maramureș, Cluj și Bistrița Năsăud) trăiau 219.335 locuitori dintre care 20,1 la sută se declarau evrei. Ca o dovadă a numărului mare de evrei înainte de primul război mondial, stau în primul rând numărul lăcașurilor de cult, a sinagogilor şi a caselor de rugăciune. (…) Cum s-a ajuns în situația ca o comunitate destul de numeroasă înainte de cel de-al doilea război mondial, să ajungă practic până în pragul dispariției totale? Înainte de 1989, doar două județe din țară nu aveau lăcașe de cult. Este vorba despre județele Covasna și Sălaj. De asemenea, în 1987 existau pe actualul teritoriu al județului Sălaj 28 de cimitire. Toate aceste date spun multe despre o comunitate care practic nu mai exista. În primul rând, de vină au fost cele trei valuri de deportări din lunile mai-iunie 1944. Atunci nu mai puțin de 7.851 evrei au fost deportați din Ghetoul Cehei la Auschwitz-Birkenau. Au fost trei transporturi, care conform datelor existente în gara din Kosice (Cașovia - în română / Kassa - în maghiară), ar fi tranzitat orașul slovac în datele de 31 mai (3.106 evrei), 3 iunie (3.161 evrei), 6 iunie (1.584 evrei). În total, din întreg Ardealul de Nord au fost trimiși spre exterminare aproximativ 166.000 de evrei. Foarte puțini dintre aceștia au supraviețuit, spune profesorul Mirel Matyas. 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

24 Noiembrie 2017
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei

Horoscop

Leu
24 Noiembrie 2017
Citeşte mai mult