Joi , 26 Octombrie 2017

Scandal pe ariile protejate în Senat: „Se deschide calea pentru distrugerea ariilor protejate”

 Din cei doi senatori sălăjeni, doar Gheorghe Pop a votat pentru modificarea  regimului ariilor protejate, în vreme ce Vasile Cristian Lungu a lipsit.  Votul în Senat a fost dat luni. Camera Deputaţilor este camera decizională pentru acest proiect legislativ.

 

Activiştii de mediu: se deschide calea pentru distrugerea ariilor protejate

 

Iniţiat de către  parlamentarii ALDE şi susţinut de PSD, proiectul prevede înlesnirea scoaterii de sub prevederile regimului legal de protecţie a unor suprafeţe pentru care la data de 29 iunie 2007, când au fost create ariile protejate, existau licenţe de concesiune a activităţii miniere. Activiştii de mediu susţin că prin această modificare legislativă,  în mijlocul unei arii protejate vor putea fi înfiinţate, de exemplu, cariere de piatră etc., fapt care, în mod evident, va afecta grav echilibrul natural al acelei zone. În plus, astfel se deschide calea şi către alte „investiţii" cu impact negativ asupra mediului: drumuri, poduri, rampe de încărcare etc.

Astfel s-a trecut peste raţiunea fundamentală care se află la temelia înfiinţării ariilor protejate, şi anume protejarea naturii, şi se deschide calea prin acest proiect pentru distrugerea lor.

 

Cum au votat senatorii sălăjeni

 

Senatorul PSD Gheorghe Pop este senatorul sălăjean care a votat modificarea regimului ariilor protejate. Votul dat de către Gheorghe Pop este înregistrat în căsuţa electronică a senatorului.  Întrebat de ce a votat pentru proiectul de modificare al regimului ariilor protejate, senatorul Gheorghe Pop spune că s-a modificat un singur articol cu privire la paza asigurată în zonele de sit, avându-se în vedere că unităţile Jandarmeriei nu sutn suficiente în anumite cazuri. De asemenea, senatorul Gheorghe Pop spune că nu este vorba de nicio aprobare a unor activităţi economice, nicidecum de minerit sau alte exploatări,  în interiorul ariilor protejate, ci se dă posibilitatea să se construiască infrastructură de access au de utilităţi în zonă.

Cel de-al doilea senator sălăjean, Vasile Cristian Lungu de la PMP, nu a fost la votul dat luni în Senat, motivând absenţa sa prin prezenţa la o dezbatere pe o altă temă care arde pe agenda publică: vaccinarea populaţiei. Întrebat dacă susţine modificarea legislativă cu privire la schimbarea regimului ariilor protejate, senatorul Vasile Cristian Lungu spune că nu. „Proiectul de lege a trecut de Senat cu votul majorităţii, deşi eu personal nu aş fi fost de acord cu acest proiect. Iniţiativa respectivă nu are un punct de vedere din partea Guvernului, nu a existat o estimare a impactului pe care aplicarea ei îl va avea asupra mediului şi, mai mult decât atât, încalcă norme şi directive europene. Eu sper ca la Camera Deputaţilor, care va fi cameră decizională, acest proiect de lege va fi respins”, a declarat pentru Sălăjeanul senatorul Cristian Vasile Lungu.

 

 

 

 

Ce prevede Legea adoptată de Senat

 

 

„(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3), modificarea limitelor ariilor naturale protejate este posibilă, prin scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, în temeiul legislaţiei miniere în vigoare la data emiterii acestora. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul exploataţiei miniere să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele exploatării miniere va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire.

 

 

(5)       Modalitatea de modificare a limitelor, prevăzută la alin.(4), se realizează, la cererea titularului de licenţă, prin act administrativ al conducătorului autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. Modificarea va fi avizată, numai în situaţia în care, prin grija şi pe cheltuiala titularului de licenţă, va fi instituit regimul de arie naturală protejată pe o altă suprafaţă adiacentă ariei naturale protejate, situată oriunde pe graniţa acesteia. Suprafaţa minimă adusă în compensare va fi echivalentă cu suprafaţa scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cii zona tampon.

 

 

 

(6)       Cererea de modificare a limitelor va fi însoţită de o copie a hotărârii Guvernului privind aprobarea licenţei de concesiune a activităţii miniere de exploatare, dovada deţinerii terenurilor aduse în compensare, dovedită prin contracte de vânzare-cumpărare, schimb de terenuri, donaţie, concesiune sau alte înscrisuri ce dovedesc posesia, eventual, acceptul scris al proprietarilor de terenuri pentru includerea terenului în aria naturală protejată. Toate documentele referitoare la limitele terenurilor, cele' introduse sau scoase de pe teritoriul ariei naturale protejate, după caz, vor fi însoţite de o documentaţie elaborată în sistemul de protecţie STEREO 70 sau GIS.

 

 

(7)       La expirarea perioadei de concesiune, terenurile vor fi supuse unui proces de reconstrucţie ecologică, şi vor fi incluse, după finalizarea acestui proces, în aria naturală protejată.

(8)       Modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin extinderea suprafeţei ocupate este’pbsibilă oricând, dacă suprafeţele suplimentare îndeplinesc condiţiile avute în vedere la desemnarea unei arii naturale protejate, în condiţiile art.ll. Pentru suprafeţele nou introduse se vor aplica aceleaşi măsuri de protecţie, conservare şi utilizare stabilite pentru aria naturală protejată la care se alipesc.” -          Forma adoptată de Senat 

 

 

Goţiu, despre „măcelărirea ariilor protejate”

 

Cel mai cunoscut parlamentar ca activist de mediu, Mihai Goţiu, care este şi vicepreşedinte al Senatului, a devenit virulent în declaraţii faţă de senatorii care au votat pentru modificarea regimului ariilor protejate.Cu 66 de voturi «pentru» și 22 «împotrivă», proiectul de lege care permite excavatoarelor și buldozeleror să ia cu asalt rezervațiile naturale din România a trecut de Senat. Nu a contat că nu există punct de vedere al Guvernului, că nu există o estimare a impactului proiectului de lege, că Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Resurse Naturale ori Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate nu au reușit să-mi răspundă după aproape două luni care sunt parcurile naționale, naturale și alte zone protejate vizate de lege, că sunt încălcate două directive europene, că legea intră în contradicție cu principiile dreptului internațional al mediului, că există risc de infringement pentru România și Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și multe alte argumente... Nu, ceea ce a contat au fost atacurile inițiatorilor legii (de la ALDE) cum că „ONG-urile au făcut prea multe arii naturale în România” (???) ori strigătele „de luptă” cu Soros din zona senatorilor PSD”, a scris senatorul USR pe pagina sa de Facebook. Tot Goţiu a publicat şi lista tuturor senatorilor care au votat pentru această modificare.Și să nu disperăm: continuăm lupta la Camera Deputaților, care e decizională, dar avem nevoie și de ajutorul vostru”, le-a transmis Mihai Goţiu celor care îl urmăresc on-line.

 

 

Ariile protejate din Sălaj

 

Dacă modificarea legislativă este adoptată şi de Camera Deputaţilor, pasul următor ar fi promulgarea de către Preşedintele României. În cazul în care intră în vigoare, în arealul zonelor naturale protejate se vor putea desfăşura activităţi economice care pot afecta integritatea structurală şi chiar pot duce la dispariţia unor specii de plante protejate.

În Sălaj au fost declarate 15 arii naturale protejate:

-         Balta Cehei de tip faunistic - 18,20 ha;

-         Calcarele de Rona de tip geologic - 0,50 ha;

-         Grădina Zmeilor de la Gâlgău, de tip geologic şi peisagistic – 3,00 ha;

-         Gresiile de pe Stânca Dracului din Hida, de tip geologic şi peisagistic - 0,001 ha;

-         Lunca cu lalea pestriţă - Valea Sălajului din Cehu Silvaniei, de tip peisagistic – 10,00 ha;

-         Mlaştina de la Iaz, de tip faunistic şi floristic – 10,00 ha;

-         Pădurea Lapiş din Nuşfalău, de tip faunistic şi forestier - 430,40 ha;

-         Pădurea „La Castani” din Ileanda, de tip  forestier - 7,80 ha;

-         Peştera Măgurici din Răstoci, de tip speologic – 1,00 ha;

-         Pietrele Moşu şi Baba din Someş-Guruslău, de tip geologic şi peisagistic - 0,20 ha;

-         Poiana cu narcise de la Racâş-Hida, de tip floristic şi peisagistic - 1,50 ha;

-         Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău, de tip peisagistic şi forestier - 13,43 ha;

-         Stanii Cliţului, de tip peisagistic – 16,00 ha;

-         Stejărişul de baltă din Panic, de tip forestier şi peisagistic - 1,70 ha.  

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

21 Octombrie 2019
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei