Luni , 15 Ianuarie , 2018

România 100: Impactul celor „14 Puncte” ale lui Woodrow Wilson asupra cauzei unioniste românești

 La 8 ianuarie 1918 – dată de reținut pentru români și, mai important, de înțeles în special în anul centenarului României Mari – președintele american Woodrow Wilson susține în fața camerelor reunite ale Congresului american cel mai important discurs politic al său, discurs care a avut ca scop schițarea condițiilor de pace de la sfârșitul Primului Război Mondial, prezentate în 14 puncte. Punctele 10 și 11 priveau în mod direct România și au avut o importanță fundamentală în desfășurarea ulterioară a evenimentelor care au avut loc în 1918. Principiul autodeterminării naționale – subliniat la punctul 10 – a stat la baza formării statelor naționale din Europa Centrală și de Est, printre care și România Mare, iar la punctul 11 era menționată unirea României cu Dobrogea, Basarabia și Transilvania. În anul Centenarului Marii Uniri, merită să ne amintim de importanța covârșitoare a președintelui Woodrow Wilson și de discursul acestuia, despre care se poate spune că a fost piatra unghiulară care a stat la baza îndeplinirii idealului național al românilor de la 1918.

 

Moștenirea lui Woodrow Wilson

 

Thomas Woodraw Wilson a servit ca președinte al SUA în perioada 4 martie 1913 – 4 martie 1921 și a rămas în istorie pentru ideile sale progresiste și internaționalismul său vizionar, a condus America în Primul Război Mondial, iar în 1919 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace. Înainte să devină cel de-al 28-lea președinte american, Wilson și-a susținut teza de doctorat la Universitatea John Hopkins din Baltimore, intitulată „Guvernarea prin Congres: Un studiu în politica americană”, obținând în 1886 titlul de doctor în filosofie, potrivit biografiei publicate pe site-ul Casei Albe.

 

Începând cu 1914, mandatul prezidențial al lui Woodrow Wilson s-a concentrat pe politica externă, fiind hotărât să păstreze neutralitatea țării în contextul declanșării Primului Război Mondial. În 1916, electoratul american a reacționat la sloganul Să stăm departe de război, ceea ce a dus la realegerea lui Woodrow Wilson pentru un nou mandat de președinte. Cu toate acestea, Woodrow Wilson a adresat Congresului, la 2 aprilie 1917, propunerea de a declara război Germaniei, iar la 6 aprilie, Congresul SUA a aprobat-o.

La 8 ianuarie 1918, în sesiunea comună a Congresului american, președintele Woodrow Wilson, în încercarea continuă de a negocia un tratat de pace a prezentat cele 14 puncte, un proiect ce viza restabilirea păcii în Europa după încheierea Primului Război Mondial.

 

Geopolitica sistemului internațional la sfârșitul Marelui Război

 

Din punct de vedere geopolitic, Primul Război Mondial a dus la destrămarea imperiilor German, Austro-Ungar, Rus și Otoman, în locul lor luând naștere diverse state, mai mult sau mai puțin coagulate politic. Totuși, retrasarea granițelor în Europa Centrală și în Balcani s-a dovedit extrem de dificilă, deoarece termenul autodeterminare nu era definit clar, iar aplicarea sa practică în regiuni cu populații și grupuri etnice mixte s-a dovedit o sarcină aproape imposibilă. Au fost instituite un număr de națiuni independente precum: Polonia, Iugoslavia, România și Cehoslovacia, nu doar pentru a satisface aspirațiile naționaliste, ci și pentru a crea o zonă tampon între Germania și Rusia. Rezultatul războiului a ridicat America la statutul de mare putere, devenind un jucător important în politica și economia globală, însă proiectul wilsonian al Ligii Națiunilor avea să fie respins chiar de către Congresul american, majoritar republican, America revenind la principiile doctrinei Monroe și la izolaționismul tradițional.

 

Impactul celor 14 Puncte asupra României

 

La sfârșitul Primului Război Mondial, se formează România Mare. Românii au beneficiat în mod direct de principiile enunțate de Woodrow Wilson. Punctul al 11-lea făcea referire directă la teritoriul României, care trebuia “evacuat, iar independența economică și integritatea politică ar trebui garantată la nivel internațional. Astfel, la Chişinău în ziua de 27 martie Sfatul Țării a decis unirea Basarabiei cu România. Trei zile mai târziu, la 30 martie, actul Unirii a fost prezentat regelui Ferdinand. În decretul regal din 9 aprilie unirea cu Basarabia a fost ratificată. La 14 octombrie 1918 Adunarea Constituantă a provinciei Bucovina a decis să se unească cu România. La 16 noiembrie actul Unirii a fost înmânat regelui Ferdinand. La 1 decembrie 1918 familia regală a revenit la Bucureşti, iar armata a defilat prin tot orașul.

O serie de tratate au consfințit noile modificări teritoriale. Astfel, la 4 iunie 1920, la Trianon, România și Ungaria semneaza Tratatul de Pace care consfințeste Unirea Transilvaniei cu România. La 28 octombrie, ministrul de externe în guvernul Alexandru Averescu, Take Ionescu, semnează Tratatul Unirii Basarabiei cu România. În privința Cadrilaterului și sudului Dobrogei, România și Bulgaria au semnat la Neuilly, în data de 27 noiembrie 1919, un tratat care recunoștea granițele consemnate prin Pacea de la București în 1913. Noua Românie avea un teritoriul dublu, de aproape 300.000 km pătraţi în comparaţie cu România antebelică.

 

Unde este România după 100 de ani?

 

Deși România intră în Centenarul ei ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, la un secol de Românie Mare provinciile istorice nu sunt legate prin autostrăzi. Instituțile importante ale statului – conduse odinioară de Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi sau Ion I. C. Brătianu – au devenit simple trofee pentru cei care câștigă câte un set de alegeri și devin vremelnici demnitari. Cât de mult a fost respectat principiul moralității în politica românească nu mai este cazul să ne întrebăm.

În secolul 21, la 100 de ani de când românii s-au adunat la Alba Iulia, România este al doilea stat din lume (după Siria) exportator al propriei populații, aproximativ 4 milioane de români părăsind țara în ultimele două decenii. 5 milioane de români sunt expuși riscului excluziunii sociale, iar aproximativ 40% dintre români sunt analfabeți funcționali.

În acest context sumbru, Proclamația de la Alba-Iulia, cu claritatea ei profetică, este un reper absent. Apelul la domnia legii, la guvernarea transparentă, la demnitatea ce transcede etnia, la constituţionalism şi la libertate, iată legatul acestui document despre care România oficială va alege să tacă. Patriotismul nu poate fi descoperit în exaltarea retorică a beţiei de cuvinte. Patriotismul nu poate fi exprimat prin improvizaţia pompieristică a montajelor stângace. Patriotismul refuză capcanele demagogice, spre a descoperi sobrietatea lucidă a interogaţiei şi construcţiei. El este una cu temelia tradiţiei libertăţii de la Alba-Iulia, el este cărămida pe care putem aşeza un alt viitor, din care să alungăm indecenţa sforăitoare. Acestui patriotism modest al sacrificiului şi al răbdării, ignorat de România oficială, îi putem dedica gândurile noastre, la Centenar.

Comentariile celorlalți

PF pe 01.02.2018 la 23:22
Foarte frumos si clar! Ne trebuiesc astfel de articole ca sa educam populatia macar, ca liderii... vai si amar!

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

23 Septembrie 2018
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei