Joi , 10 Mai , 2018

Retragerea Statelor Unite din JCPOA și potențiala fractură în relația transatlantică

 Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (Joint Coprehensive Plan of Action/ JCPOA) reprezintă un agrement semnat de statele din grupul P5+1 (SUA, Franța, Marea Britanie, China, Rusia, Germania) cu Republica Islamică Iran. Acordul nuclear semnat la 14 iulie 2015 are scopul de a limita dezvoltarea capabilităților nucleare iraniene și implică acceptarea inspecțiilor Agenției Internaționale a Energiei Atomice a site-urilor nucleare iraniene. În schimbul renunțării la programul nuclear și punerea în aplicare a măsurilor de transparență prevăzute în acord, Iranul urma să beneficieze de ridicarea sancțiunilor economice legate de domeniul nuclear. JCPOA este cu siguranță cea mai mare realizare a politicii externe americane condusă de administrația Obama.

            Relația Iran-SUA este una mai mult decât complicată, trecând prin diverse etape, de la alianțe strategice la fracturi iremediabile în termeni diplomatici. După Revoluția Islamică din 1979 și criza ostaticilor din ambasada americană din Teheran, relațiile dintre cele două state s-au deteriorat profund, apogeul atingându-se în timpul juxtapunerii președințiilor lui George W. Bush cu cea a lui Mahmud Ahmadinejad. După mai bine de trei decenii de relații înghețate și amenințări de la distanță, a fost Barack Obama cel care a reușit să aducă regimul de la Teheran la masa negocierilor, în 2009. După încă cinci ani s-a ajuns la semnarea acordului istoric prin care Iranul era de acord, în condițiile în care mai avea nevoie de doar un an pentru a construi armament nuclear, să renunțe la programul nuclear reluat în timpul președinției lui Ahmadinejad. Însă acordul nuclear a fost ținta atacurilor ultra-conservatorilor americani, dar și a celor iranieni, încă de dinaintea semnării lui. În anul 2016, pe atunci candidatul Donald Trump, a promis că de îndată ce se va fi instalat la Casa Albă, va denunța acordul nuclear. Și Trump este un om de cuvânt! În data de 8 mai președintele nuclear a făcut anunțul oficial, anunțând retragerea SUA din JCPOA.

 

            Ce implică retragerea SUA din Acordul Nuclear?

            În termeni juridici internaționali JCPOA este un acord multilateral, semnat între statele P5 și Iran, deci retragerea unuia dintre semnatari nu implică anularea acordului. Dar efectele directe și secundare ale sancțiunilor care vor fi impuse, în următoarele 180 de zile de către administrația americană, ar putea avea urmări atât de grave pentru economia, și așa fragilă a Iranului, încât regimul de la Teheran ar putea aprecia că beneficiile sunt reduse în contrapartidă cu menținerea înghețată a programului său nuclear. Mai mult, situația deja extrem de volatilă din Orientul Mijlociu ar putea fi și mai mult inflamată de potențiale acțiuni de răspuns ale Iranului. Retragerea unilaterală a SUA din acord poate genera rapid accentuarea crizelor din Orientul Mijlociu, în mod special în conflictele din Siria, Irak și Yemen. Chiar înainte ca Trump să-și facă anunțul la Casa Albă, tensiunile au crescut vizibil. Armata israeliană a avertizat asupra activității neregulate a forțelor iraniene din Siria și a ordonat ca adăposturile pentru bombe să fie pregătite în Înălțimile Golan. La câteva momente după declarația președintelui, au fost auzite explozii în apropierea Damascului, iar presa oficială siriană a afirmat că pozițiile guvernului au intrat sub lovituri aeriene israeliene. Nu este nici un secret faptul că influența israeliană în cercurile administrației americane este una semnificativă, iar recentul spectacol oferit de prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu a avut, probabil o anumită doză de influență asupra deciziei lui Donald Trump.

            Multe vor depinde în viitorul apropiat de reacția regimului de la Teheran, unde grupurile ultra-conservatorilor au făcut campanie împotriva acordului și au solicitat Iranului să revigoreze o gamă completă de activități nucleare și să refuze inspectorii ONU. Celelalte părți ale acordului nuclear cu Iranul din 2015 au declarat că vor încerca să îl mențină în viață, dar nu este clar încă dacă acest lucru că va fi posibil în fața sancțiunilor pe care Trump a anunțat că le va introduce, sancțiuni care ar putea viza și unele companii europene.

            Retragerea SUA din JCPOA, decisă de președintele Trump, se înscrie în tiparul adoptat de administrația americană, hotărâtă parcă să anuleze toate realizările administrației anterioare. Renunțarea la acordul economic transatlantic (TTIP), anularea asigurărilor medicale incluse în Obamacare, renunțarea la programul vizelor DACA, retragerea din Acordul Climatic de la Paris, și, acum câteva zile, ieșirea din acordul nuclear, sunt acțiuni menite să anuleze (aproape) orice decizie luată de administrația Obama. Însă dincolo de ambițiile noului președinte american, gesturile de politică externă ar putea, pe termen mediu și lung, să afecteze credibilitatea americană pe plan extern. Ca să nu mai vorbim de posibilul izolaționism în care SUA s-ar putea scufunda. Iar lipsa de credibilitate internațională și izolaționismul nu sunt tocmai uneltele potrivite prin care un actor își poate menține statutul de super-putere.

            Ce va face Uniunea Europeană?

            Clivajul dintre Europa și SUA s-ar putea adânci în viitorul apropiat din cauza retoricii agresive a lui Donald Trump asupra Iranului. În timp ce statele europene semnatare ale JCPOA (Franța, Germania și Marea Britanie) își doresc menținerea acordului, în principal din motive legate de securitatea energetică, Trump dorește să schimbe politica americană privind Iranul spre o izolare agresivă și departe de deschiderile diplomatice create de predecesorul său.

            În afara intereselor geopolitice europene, destul de restrânse în Orientul Mijlociu, dar pe care preferă să le abordeze (aproape) exclusiv diplomatic, Europa are un interes energetic major în Iran. Ridicarea sancțiunilor a permis statelor europene reluarea importului de gaze naurale și petrol din Iran, iar pe termen lung această relație ar putea reduce sensibil dependența europeană față de gazul rusesc. Din punct de vedere al securității energetice, JCPOA a fost un câștig imens pentru Uniunea Europeană.

            Liderii europeni au cheltuit multă energie încercând să îl convingă pe Donald Trump să renunțe la agresivitatea retoricii față de Iran, implicit la retragerea din JCPOA. Angela Merkel, Theresa May și Emanuel Macron s-au întâlnit cu  Donald Trump la Washington, principalul punct de pe agenda vizitelor fiind acordul nuclear și posibilitățile de păstrare intactă a acestuia. Dar, în acest moment, traiectoria politică a lui Trump privind acordul nuclear este în mod evident în contradicție cu interesele europene. Există, de asemenea, un risc real ca actualul război al cuvintelor și promisiunilor de aplicare a legii talionului dintre Teheran și Washington să provoace escaladări în Orientul Mijlociu. În următorii ani, liderii europeni ar trebui să se pregătească și să încerce să minimalizeze consecințele deteriorării viitoare ale relațiilor dintre Iran și SUA.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

21 Noiembrie 2018
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei

Horoscop

Leu
21 Noiembrie 2018
Citeşte mai mult