Miercuri , 20 Decembrie 2017

Magistraţii spun că modificările legislative îi protejează pe infractori

 Procurorii şi judecătorii au întocmit o broşură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală şi Codului penal. Exemplele sunt inspirate din activităţile practice ale magistraţilor. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai uşor cetăţenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală şi Codului penal.

 

O crimă dintr-un oraş

 

O crimă are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului. Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a şchiopăta puţin. Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime. Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări. În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiţi, deşi infracţiunile contra vieţii sunt imprescriptibile. 

 

   Filmarea accidental a unei agresiuni

 

  Vlăduţ se joacă în parc. Aleargă şi e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanţa copilului, scoate telefonul mobil din buzunar şi începe să filmeze. În acelaşi timp, într-un colţ al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduţ munceşte până seara târziu şi are puţin timp la dispoziţie pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat loveşte o fată şi o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduţ se îndepărtează, astfel că îşi strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată şi urcată cu forţa într-o maşină.

Tatăl merge la poliţie şi le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform „micilor” modificări ale codului de procedură penală.

 

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:  „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părţi la procesul penal).

 

 

Traficantul de droguri

 

Gianni s-a ocupat întotdeauna cu traficul de droguri. A strâns o avere frumuşică din viciul altor oameni. Acum vrea să treacă la nivelul următor, să îşi extindă teritoriul şi să mai coopteze colaboratori. Procurorii au desfăşurat o anchetă minuţioasă, încercând să îl stopeze şi să prevină distrugerea altor vieţi. Gianni face o greşeală şi este surprins având asupra sa un mic pliculeţ conţinând o substanţă necunoscută. Printr-o constatare tehnico-ştiinţifică, s-ar putea stabili rapid dacă este vorba de droguri interzise prin lege sau o altă substanţă. În momentul în care este clar că Gianni avea droguri asupra sa, el poate fi arestat, scos din societate şi reţeaua sa destructurată.

Acum însă, noile modificări ale codului de procedură penală, nu mai permit realizarea constatărilor tehnico-ştiinţifice, ci doar o expertiză. Aceasta durează mult, necesită mai multe resurse financiare şi întârzie nepermis cursul anchetei.

Gianni se poate întoarce acasă până pot stabili procurorii ce transporta sau poate pleca într-o excursie prelungită într-o ţară caldă şi prietenoasă cu cei ce au aceleaşi ocupaţii ca Gianni.

  

Agresiuni asupra minorilor

 

Ai o fetiţă de câţiva anişori şi eşti mândru de ea, este inteligentă şi frumuşică. Se joacă împreună cu alţi copii în faţa blocului. Vine un cetăţean şi se masturbează în faţa ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetăţeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.

 Ai o fetiţă adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei şi de lipsa de experienţă şi o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.

 

Traficul de persoane

 

Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanţi de persoane. Aceştia o bat, o violează şi o obligă să se prostitueze. Cumva reuşeşte să scape. Face plângere la procuror şi indică clar numele autorilor. Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală faţă de faptă şi se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alţi martori. Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoştinţa autorilor calitatea de suspecţi. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceştia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice. Cine ar mai formula plângeri în aceste condiţii?

 

Spărgătorii de case

 

Ţi-ai cumpărat o casă, cel mai probabil apartament prin Programul Prima Casă, şi mai ai de plătit 29 de ani, ½ sau 1/3 din ce câştigi lunar. Apartamentul trebuie mobilat şi utilat, motiv pentru care îţi mai faci alte credite. Credite la care trebuie să plăteşti lunar din ce ţi-a rămas. În sfârşit ai şi tu un loc unde să te poţi relaxa. Eşti încântat.

Într-o seară când rămâi peste program la serviciu, te calcă hoţii şi îţi fură tot ce ai cumpărat (cu excepţia casei, deşi sunt cazuri în care se fură şi uşile) şi pentru care tu vei plăti în continuare. Fără rapoartele de constatare privind amprentele făptuitorilor (conform viitoarelor modificări), identificarea va dura foarte mult, timp în care vom avea noi şi noi spargeri iar bunurile nu vor mai putea fi recuperate. Într-un final, poliţia reuşeşte să îi identifice pe răufăcători, hoţi de meserie condamnaţi pentru nenumărate furturi şi recent eliberaţi din penitenciar.

Conform viitoarelor modificări, nu se poate dispune arestarea preventivă pentru că furtul calificat prin efracţie şi violare de domiciliu nu se afla printre infracţiunile limitativ prevăzute de lege pentru care să se poată dispune arestarea preventivă iar posibilitatea arestării pentru cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani sau mai mare a dispărut.

 

Violenţa în familie

 

 Ioana este într-o relaţie abuzivă. În fiecare zi este jignită, ameninţată şi este lovită. Într-o zi ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată şi încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece va fi în siguranţă.

Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. Până în prezent, la audiere putea asista avocatul suspectului. Ioanei nu i se poate acorda identitate protejată deoarece agresorul ştie persoana cu care are o relaţie şi este inutil. Dacă totuşi i s-ar acorda identitatea declaraţia ei ar avea o valoare diminuată conform dispoziţiilor Codului de procedură penală. La fel se va întâmpla şi în cazul traficului de persoane sau în situaţia unui viol. Tu ce ai spune dacă persoana de care îţi este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?

 

Pornografie

 

 Închipuiţi-vă o percheziţie informatică pentru o infracţiune oarecare (economică, de violenţă sau alta), în computerul suspectului se găsesc fişiere video conţinând imagini cu caracter pornografic înfăţişând minori cu vârste de 5-6 ani. Ce puteam face până acum? O nouă anchetă pentru a identifica autorul. Ce am putea face dacă modificările se adoptă? Te uiţi, te oripilezi ca om normal ce eşti, te frustrezi puternic ca procuror ce te găseşti şi distrugi fişierele. Dacă tu crezi că e o glumă, să ştii că nu este. Aceleaşi lucruri se vor întâmpla şi la percheziţia domiciliară.

 

Agresiunea pe stradă

 

Mama ta are într-o seara o urgenţă şi are nevoie sa scoată nişte bani de la bancomatul din colţul blocului. Iese din casă, îşi scoate banii şi vrea să se întoarcă. De ea se apropie un cetăţean, o loveşte cu o bâtă în cap, îi ia banii şi o lasă într-o baltă de sânge. Poate pentru multă vreme nici nu o găseşte nimeni. Până la urmă se află, se ridică imaginile de la bancomat. Surpriză! Nu pot fi folosite pentru a fi identificat autorul şi probată fapta lui, pentru că ele nu figurează în lista limitativă introdusă în Codul de procedură penală.

 

Evaziunea cu facturi fictive

 

Sile, prietenul bun al lui Dorel, are şi el diverse afaceri pe care le conduce ca şi Dorel. Afacerile îi aduc mulţi bani pe care nu doreşte să îi împartă cu statul. Prin urmare, pune la cale un sistem prin care să nu plătească TVA şi se bazează pe mai multe facturi fictive.

Sile se bucură de noile modificări ale codului de procedură penală, în special de cele privind percheziţiile şi accesul la baze de date. El ştie că o anchetă este în derulare cu privire la activitatea sa. Dar mai ştie că, de acum, procurorul nu mai poate căuta singur prin casă, dacă el îi pune la dispoziţie actele ce sunt trecute în mandatul de percheziţie.

Până acum, băieţii ăştia nu îl credeau pe cuvânt şi căutau în continuare. De unde să ştie procurorii ca el are un caiet în care a trecut toate firmele şi cine cui emite facturi fictive?

În plus Sile ştie că procurorul nu mai poate să ceară informaţii din bazele de date ale ANAF, Vamă, Oficiul de Imigrări pentru că modificările legii spun că aceste instituţii trebuie să îi dea acces şi lui Sile la toată baza de date ca să poată să fie folosite în anchetă. Sile ştie că nimeni nu va risca siguranţa sistemelor informatice ale unui stat pentru un singur evazionist.

 

Primarul cere mită

 

 Marian a muncit mult şi a făcut ore suplimentare. A strâns ceva bani şi vrea să-şi construiască o casă în satul natal. Are nevoie de autorizaţie. Se duce la primărie pentru a o obţine. Primarul îi cere o sumă de bani în schimbul autorizaţiei. Marian a muncit mult, dar banii nu sunt suficienţi. Nici nu i se pare normal să dea mită pentru ceva ce i se cuvine, aşa că se duce direct la parchet pentru a depune plângere împotriva primarului pe care îl cunoaşte bine. Conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, procurorul este obligat să îl anunţe pe primar de îndată. Primarul neagă acuzaţia, iar un flagrant devine practic inutil din moment ce el ştie că este urmărit. Dupa 6-7 luni, Marian primeste raspunsul Primariei si este anuntat ca i-a fost respinsa cererea de emitere a autorizatiei pentru un motiv pur formal.

 

 Primarul şi firmele familiei

 

Rică este primar în comuna lui de 3 ani şi 6 luni. De ceva timp, Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală faţă de Rică, pentru ca el în calitate de primar, a contractat reparaţia drumului cu firma verişoarei sale, Frusina, fără a face licitaţie conform legii. Rică a cheltuit 80% din bugetul comunei, iar drumul a costat de 3 ori mai mult decât ar fi valorat în mod normal. Rică participă la alegerile viitoare, unde se estimează ca are prima şansă tocmai pentru ca a astupat gropile din carosabil. Problema e ca potrivit noilor modificări, cetăţenii nu vor putea fi informaţi asupra existenţei unei suspiciuni cu privire la faptele lui Rică şi ale Frusinei. Rică va câştiga următoarele alegeri şi va obţine votul de la cetăţeni care nu au fost informaţi corect cu privire la existenţa unei investigaţii în curs sau a unei bănuieli bazate pe indicii şi probe.

 

 

Gigel ia mită, că e funcţionar 

 

Gigel este un funcţionar care ia mită la eliberarea fiecărui document. Gigel ştie că oricine vine la ghişeul lui are mare nevoie de actele emise şi nu se îngrijorează că nu va avea în continuare bani în plus.

Pentru ca Gigel nu este prost, nu ia niciodată bani de faţă cu martori. Totodată a aflat că prin modificările codului de procedură penală, conform cărora ce spune denunţătorul nu mai este aşa de important, astfel că nu îi este frică nici dacă vreun cetăţean supărat s-ar duce să povestească.

Gigel mai ştie că va fi anunţat rapid dacă există vreo investigaţie, pentru că acum procurorii au obligaţia de a-l face imediat suspect, altfel vor munci degeaba.

Pe Gigel nu-l mai poate aresta nimeni pentru ca el nu fuge, nu distruge probe (doar îşi cumpără diverse cu banii obţinuţi) iar noile legi consideră că Gigel nu e periculos pentru societate.

Cum spuneam, Gigel nu e prost, nu îşi loveşte mituitorii (aşa ar putea fi arestat) dar îi pune în situaţia de a nu avea o altă variantă de a obţine actele.

Aşa că Gigel îşi continuă activitatea şi ia mită de 10, 100, 500 ori pe lună, depinde câţi cetăţeni vin la ghişeu. Are o maşină faină şi îşi face revelionul în Bora Bora până se termină ancheta.

Dorel, fratele lui Gigel, nu lucrează la stat. El are mai multe firme, firme prin care alimentează piaţa neagră cu ţigări, alcool şi medicamente.

Dorel nu vrea să plătească TVA, aşa că foloseşte facturi fictive şi astfel firmele sunt mereu pe zero. Şi-a construit o vilă într-o zonă liniştită, cu piscină, maşini de lux şi de teren.

Dacă totuşi vreun procuror îl descoperă şi reuşeşte cu greu să strângă nişte probe, Dorel ştie că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să fie arestat la domiciliu. şi acolo are cinematograf propriu, teren de golf, piscină, poate să-şi comande pizza şi să facă alte cumpărături on line. Poate chiar să facă şi afaceri de la distanţă. Dorel mai ştie şi că timpul petrecut acasă în arest va fi scăzut dintr-o eventuală pedeapsă, deci totul iese bine.

 

Comentariile celorlalți

jeguri de oameni parlamentari pe 21.12.2017 la 12:56
toti cei care au votat 'pentru' aceste modificari >RUSINE parlamentarilor salajeni care au fost de acord cu asa ceva .

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

10 Decembrie 2018
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei

Horoscop

Berbec
10 Decembrie 2018
Citeşte mai mult