Vineri , 14 Septembrie 2018

Caravana celor 100 de filme ajunge la Zalău și Jibou

Caravana Festivalului Filmului Românesc care desfășoară proiectul „100 de ani, 100 de filme, 100 de orașe” ajunge la Zalău, sâmbătă, 15 septembrie,  în sala de spectacole din Clădirea Transilvania, cu filmul „Pentru Patrie”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, un film ce va fi proiectat pe marele ecran începând cu ora 19,00.

De asemenea, la Zalău va ajunge și documentarul și expoziția fotografică „România: Evoluție” care însoțesc Caravana la Zalău și propune publicului o expoziție, începând cu ora 16,30, ce cuprinde cele mai importante momente din istoria României, iar de la 17,00 va rula, tot în Clădirea Transilvania, documentarul „Marea Unire: România, la 100 de ani”. Invitata specială la proiecții este actrița Ileana Popovici.

 

„Două filme istorice vor fi proiectate la Zalău și Jibou, unde am fost primiți cu generozitate și, mai mult decât atât, cu o apreciere pentru ceea ce înseamnă proiectul în anul 2018. De fiecare dată când mergem într-o nouă localitate, ne gândim la harta celor 100, prin care, practic, se formează harta filmului românesc, susținut la propriu de autorități, primindu-le acolo. Marele ecran se deschide pentru filmul bun românesc [...] mergând acolo unde, poate nu s-au mai văzut filme românești la cinema de peste douăzeci de ani”, spune Andrei Giurgia, managerul proiectului Centenarul Filmului Românesc.

 

Duminică, 16 septembrie, Centenarul Filmului Românesc ajunge la Jibou cu filmul „Mihai Viteazul”, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Proiecția filmului va avea loc la ora 12,30, la Casa de Cultură Jibou, în prezența actriței Ileana Popovici.

 

Evenimentele sunt  organizate cu sprijinul Guvernului României - Instituția Prefectului Județului Sălaj, Primăria Municipiului Zalău și Primăria Orașului Jibou.

 

Prezentarea filmelor

Realizat cu prilejul aniversării a 100 de ani de la proclamarea Independenței României, filmul „Pentru Patrie” urmărește în paralel două acțiuni strâns corelate: deciziile politice și militare din perioada Războiului de Independență și activitatea unui detașament special constituit din soldați moldoveni și olteni pe parcursul ostilităților.

Accentul filmului este pus pe personajul colectiv, fără a fi neglijați eroii Războiului de Independență. Autorii au dorit să aducă un elogiu atât eroilor cunoscuţi, cât şi celor anonimi, care şi-au dat viaţa pentru îndeplinirea idealului naţional al României. Grandoarea filmărilor a impus prezenţa unui număr mare de actori cunoscuţi.

 

Amploarea dimensiunii sale istorice și narative include „Mihai Viteazul” printre filmele istorice de referinţă în evoluția cinematografiei. El degajă o puternică emoție patriotică, de factură epopeică. O desfăşurare imensă de forţe are scopul de a reda scene de bătălii pline de viaţă. Personajul principal devine un exponent al eroului colectiv român care s-a sacrificat pentru independenţă şi unitate naţională. Intrigile politice sunt descrise veridic, iar unele dialoguri sunt adevărate mostre de patriotism şi de înţelepciune diplomatică.

 

În deschiderea evenimentelor va fi proiectat documentarul dedicat Centenarului României, „Marea Unire: România la 100 de ani”. În cadrul acestui film realizat cu ocazia Centenarului Marii Uniri de la 1918 se prezintă modalitatea în care s-a realizat acest deziderat al românilor. Povestea pleacă de la contextul istoric internaţional, ajungând la trăirile oamenilor de rând care şi-au dorit un singur lucru: o ţară în care există acelaşi grai, acelaşi port, aceeaşi simţire, fără graniţe.

Filmările au fost realizate pe teritoriul României, dar şi în Bucovina de Nord şi în Basarabia. Filonul istoric, cu date precise, este păstrat în documentar prin intervenţiile mai multor istorici, care preiau rolul naratorilor, iar latura dramatică, emoţională este pusă în scenă prin intermediul oamenilor care, prin mărturiile lor, evocă momentele trăite de străbunii lor sau chiar de ei.

Intrarea la proiecții este gratuită, în limita locurilor disponibile.

 

Scurt istoric legat de Zalău

Sursele istorice permit a afirma că Zalăul există ca așezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1200. După năvălirile tătare și pustiirea orașului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea și este menținut sub această administrație pană în anul 1542, când intră în componența Principatului Transilvania.

În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine, numite și reformate. În Zalău a fost întemeiat primul colegiu, în anul 1646, care a ajuns până în zilele noastre, actualul Colegiu Național Silvania.

Zalăul a fost dintotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968, Zalăul devine reședința județului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, localitatea este reședință de județ și un centru industrial important al Sălajului, un oraș modern cu o viață proprie.

 

Istoria Jiboului, pe scurt

În decursul timpului, orașul Jibou este menționat sub mai multe denumiri. În anul 1219 este consemnată pentru prima oara această așezare sub denumirea de villa Chybur. De-a lungul istoriei, orașul Jibou a jucat un rol important în plan economic și social. Este cunoscut pentru participarea lui în Răscoala Curuților (1703 -1711) dusă împotriva regimului habsburgic. Un rol important în dezvoltarea orașului a avut familia Wesselenyi, ai cărei membri sunt ctitorii castelului construit în stil baroc, care este bijuteria arhitecturală a orașului, fiind una dintre cele mai frumoase din Transilvania. Contele Wesselenyi Miklos a luptat pentru eliberarea iobagilor în Transilvania.

Fiind un important nod de cale ferată, Jiboul reprezintă pentru economia națională un important centru de tranzit pentru mărfurile transportate pe calea ferată.

Centenarul Filmului Românesc este un proiect desfășurat în cadrul programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași (2017-2020).

 

 

Comentariile celorlalți

Sălăjanul pe 16.09.2018 la 13:30
'Contele Wesselenyi Miklos a luptat pentru eliberarea iobagilor în Transilvania.'
Unele precizări:
-Pe WM îl cheamă: Wesselényi Miklós.
-Formularea nefericită 'a luptat pentru...' aparţine propagandei şi istoriografiei comuniste.
El a propus (în calitatea de om politic şi leguitor), iar Dieta Transilvaniei (iunie 1848), a votat propunerea de eliberarea iobagilor.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.
Salajeanul TV

Meteo

24 Septembrie 2018
Zalău
0.0° C

Detalii Meteo

Curs valutar

10 Iulie 2017
EUR EUR
4.5684 lei
USD USD
4.0107 lei
CHF CHF
4.1540 lei